Herghelia Mangalia reprezinta un excelent centru de agrement şi atracţie turistică. Complexul dispune de un hipodrom de trap şi galop bine amenajat, iar în incinta unităţii se practică echitaţia si se pot face plimbări de agrement - călare sau cu trăsura. Este una din cele mai mari herghelii din sud-estul Europei avand peste 350 de cai de rasă. Hipodromul de 19 hectare gazduieste in timpul verii curse de cai la care participă herghelii și crescători particulari din toata țara. Armăsarii pursânge arab sunt antrenați zilnic de cei 4 jockey ai hergheliei oferind un spectacol impresionant turistilor aflati in vizita la herghelie.

Pestera Limanu. Nu departe de bătrânul oras Callatis, dupa ce trecem de ultimele case ale lungului sat Limanu, pe dreapta soselei se contureaza o vale, afluenta Lacului Mangalia, cu versanti abrupti din care apar straturi orizontale de calcar. Pe versantul drept al vaii, spre partea lui superioara, chiar inainte de paduricea de conifere, se afla intrarea principala in Pestera Limanu. Cu trecera anilor pestera a căpătat un nimb de legendă... a fost folosita drept refugiu în timpul unor atacuri ale invadatorilor, ascunzătoare pentru hoţi, loc secret de practicare a unor ritualuri religioase iar faima de „peşteră cu comori” s-a răspândit cu uşurinţă. Pentru a vizita pestera... gasiti la intrarea principala doua numere de telefon mobil unde se poate suna pentru a face o scurta vizita in subteran. Ghidul soseste de obicei in 5-10 minute iar vizita dureaza cam 15-20 minute.

Lacul Mangalia. Între mlaştina Mangalia şi Saturn se află o porţiune de plajă lată şi primitoare. La vest, în imediata sa vecinătate se întinde o vastă oglindă de apă, cu numeroase cordoane şi insule de stuf. Este Mlaştina Mangalia care, după amenajarea şi dragarea sa, a devenit Lacul Mangalia. Lacul este usor accesibil, fiind flancat spre vest de şoseaua Mangalia-Constanţa, iar spre est de drumul ce face legătura dintre Mangalia şi Saturn. O plimbare cu barca in sezonul de vara prilejuieşte întâlniri cu chire, egrete, lebede şi alte specii de păsări salbatice, cu broaşte ţestoase şi şerpi. Pe fundul mlaştinii sunt mai multe puţuri adânci ale izvoarelor de apă termală şi sulfuroasă (cel mai adânc are 18 m, în timp ce apa de lângă el măsoară doar 1-2 m adâncime).

Muzeul de arheologie. Unul din principalele exponate ale muzeului de arheologie Callatis este cu siguranta Mormântul cu papirus - un ring de piatră ecarisată avand în mijloc un sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch. Pe unul dintre capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de lauri din bronz aurit, dovedind că cel care fusese depus în sarcofag era cetăţean de vază al Callatisului. Printre resturile scheletului mâinilor a apărut un papirus, apreciat ca o piesă deosebit de rară, unică în Europa de Sud-Est la acel moment. Papirusul a fost preluat de cercetători din fosta U.R.S.S. şi dus la Moscova pentru a fi descifrat, dar nu a mai fost înapoiat României pe motivul deteriorării lui. Mormântul poate fi vizitat în incinta Muzeului de Arheologie Callatis, sub forma sa tumulară.

Muzeul Marinei. Conceput ca un muzeu al tehnicii navale, Muzeul Marinei evidenţiază aspecte din activitatea portului militar Mangalia în perioada 1952-2000. Muzeul Marinei Mangalia pune la dispoziţia vizitatorului o impresionantă colecţie de tehnică de navigaţie şi obiecte de patrimoniu, care redau fidel istoria recentă a Marinei militare, toate concentrate in doua spaţii expoziţionale şi o biblioteca tematica. În cadrul expoziţiei se găsesc obiecte aparţinând colecţiilor de arme sub apă, prezentate în detaliu, secţiuni ale unor torpile ce au fost în dotarea trupelor marinei Garnizoanei Mangalia. În curtea din faţa clădirii muzeale sunt expuse piese dintr-o impresionantă colecţie de artilerie navală şi antiaeriană, dominată de masivul tun de 130 mm, care a aparţinut artileriei de coastă.

Padurea Comorova s-a format intre anii 1903-1906 cand au fost însămânţate peste 5 ha de teren cu mai mult de un milion de puieţi de salcâmi, glădiţă, frasin, dud, caişi, castani, pruni, oţetari şi stejari. Peste 100 de ani, zona stejarilor brumării - circa 60 de exemplare pe o suprafaţă de 1,2 ha - a fost declarat rezervaţie naturală şi ocrotita de lege. Pădurea a fost populată spontan cu ţapi roşii şi căprioare, găinuşe şi cocoşi de munte, vulpi, iepuri, ulii şi alte animale. Padurea racoroasa, brazii cu mirosul puternic al padurii de răşinoase va vor duce cu gândul la splendoarea padurilor de munte insa la numai 4 km va puteti relaxa pe plaja fierbinte si racori in valurile marii.

Localizată pe partea stângă a şoselei Mangalia-Albeşti, Rezervaţia naturala padurea Hagieni reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean. Rezervaţia uimeşte prin diversitatea peisajului şi prin rarităţile faunistice care şi-au găsit refugiul în această insulă de vegetaţie. Puteţi găsi aici bălţi cu vegetaţie acvatică şi palustră, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste şi râpe de calcar, pâlcuri de arbuşti spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi păduri umbroase de diferite esenţe, predominantă fiind o pădure naturală de tip submediteranean.

Moscheea Esmahan Sultan a fost construita in anul 1525 de catre fiica sultanului Selim al II-lea (1566-1575). Geamia este inconjurata de un cimitir musulman, la fel de valoros prin vechimea sa, atat din punct de vedere cultural, cat si spiritual si contine morminte vechi de peste 300 de ani. La constructia moscheii s-a folosit piatra luata din zidurile cetatii Callatis iar fantana rituala, aflata in curtea geamiei, a fost construita cu piatra provenita dintr-un vechi mormant roman. Puteti vizitata geamia zilnic între orele 10:00 - 19:00 iar hogea Halil Ismet de la Esmahan Sultan va relata cu placere istoria lacasului de cult.

Desi Dobrogea este o regiune saraca in pesteri, langa Mangalia se află o pestera cu rezonanta in randul cunoscatorilor: Peştera Movile. Descoperita foarte tarziu, in anul 1986, peştera nu părea să prezinte caracteristici deosebite... o galerie lungă de 200 m, scunda si aparent nespectaculoasă. Cercetarile ulterioare au dovedit insa ca Pestera Movile are un specific aparte care o fac unica in lume - pentru ca in pestera nu se infiltreaza absolut deloc apa de la suprafata care sa transporte substante organice, Peştera Movile adăposteşte un adevărat ecosistem subteran care nu depinde de energia solară, caz unic pe Terra. Peştera nu poate fi vizitată decât de specialişti, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie să depăşească două ore. Cea mai comodă şi instructivă formă de „vizitare” este vizionarea filmelor documentare existente la sediul GESS Mangalia.